�

Discipolul: Cum o c�utare realizat� prin intermediul egoul-ui ne poate revela faptul c� el este ireal?

Maestrul: Existen�a egoului face parte din lumea fenomenelor. �l putem transcende absorbindu-ne �n sursa de unde se ridic� Ahamvritti (sentimentul de �Eu�, care este permanent la omul obi�nuit).

Maharishi afirm� c� aceast� �form� mental� (a eului Ahamvritti) este sursa tuturor celorlalte forme mentale, adic� a �ntregii experien�e �n lumea manifestat�.

Discipolul: Ahamvritti (sentimentul egoului) nu este totodat� una din cele trei forme sub care se manifest� egoul? Yogavasishtha, ca de altfel �i alte texte str�vechi, vorbesc despre trei forme ale egoului.

Maestrul: Este adev�rat. Au fost descrise �trei corpuri� ale egoului: material, subtil (astral) �i cauzal. Aici nu este vorba dec�t de o analiz�. Dac� metoda folosit� pentru a face aceast� analiz� ar fi trebuit s� depind� de forma egoului, pute�i fi siguri c� niciodat�, nici o c�utare adev�rat� nu ar fi fost posibil�: formele pe care le poate lua egoul sunt multe. Atmavichara (investigarea de sine, introspec�ia, c�utarea �n sine �nsu�i a Realit��ii Absolute, realizat� dup� o metod� ra�ional�) cere ca voi s� o realiza�i cu o singur� form� a egoului, adic� cu Ahamvritta.

Discipolul: E posibil totodat� ca ea s� r�m�n� incapabil� s� realizeze Jnana (cunoa�terea; a experimenta continuu starea �Eu sunt Brahman (Supremul Absolut)�, �Totul este Sinele�)?

Maestrul: C�utarea Sinelui, al c�rui fir conduc�tor este Ahamvritti, este comparabil� cu c�utarea unui c�ine care �i g�se�te st�p�nul gra�ie mirosului s�u. St�p�nul se poate g�si �ntr-un loc �ndep�rtat, necunoscut. Totu�i aceasta nu-l �mpiedic� cu nimic pe c�ine s� revin� l�ng� el. Mirosul st�p�nului este pentru animal un indiciu infailibil. Nimic altceva: ve�m�ntul s�u, statura � nu conteaz� pentru c�ine. C�inele se ata�eaz� f�r� gre�eal� mirosului, �n timp ce �i caut� st�p�nul �i in final el reu�e�te s� �l reg�seasc�.

Discipolul: R�m�ne totu�i �ntrebarea: De ce trebuie s� c�ut�m sursa lui Ahamvritti excluz�nd toate celelalte Vrittisuri (turbion mintal, orice fapt psihic, orice idee, orice sentiment, orice nuan�� afectiv�) pentru a ajunge la realizarea Sinelui?

Maestrul: Cuv�ntul Aham este prin el �nsu�i foarte sugestiv. Cele dou� litere care �l compun, A �i ha, sunt prima �i ultima liter� a alfabetului sanskrit. Acest cuv�nt ne sugereaz� c� totul este inclus �n el. De ce? Pentru c� Aham semnific� existen�a �n ea �ns�i. De�i conceptul de �Eu� sau de �Eu sunt� este desemnat de obicei prin termenii Ahamvritti, el nu se aseam�n� totu�i cu celelalte Vrittisuri (fenomene psihice) ale mentalului. Spre deosebire de acestea din urm� care nu sunt legate �n mod esen�ial unele de altele, Ahamvritti este legat �n mod egal, prin �ns�i natura sa, de fiecare din celelalte Vrittisuri. El difer� deci de celelalte intr-un mod fundamental. C�utarea sursei din care se na�te Ahamvritti nu vrea deci doar s� duc� la fundamentele unei forme de ego ci chiar la sursa din care eman� eu, atunci c�nd acesta ia forma de Ahamvritti, implic� �n mod necesar s� fi fost transcens egoul sub toate celelalte forme.

Discipolul: Admi��nd c� Ahamvritti include �n esen�a sa toate formele de ego, de ce trebuie totu�i s� alegem acest Vritti �i nu un altul atunci c�nd c�ut�m Sinele?

Maestrul: Deoarece el este con�inutul ireductibil al tuturor experien�elor voastre; deoarece c�ut�nd sursa sa adopta�i singura metod� care poate fi utilizat� pentru a ajunge la Sine. Se spune c� egoul posed� un corp cauzal. Cum crede�i c� pute�i s� face�i din el obiectul investiga�iei voastre? Atunci c�nd el se afl� �n aceast� form�, voi sunte�i cufunda�i �n tenebrele somnului.

Discipolul: Ego-ul sub formele sale imateriale �i cauzale nu devine intangibil, astfel c� nu mai putem s�-l sesiz�m c�ut�nd sursa lui Ahamvritti �n timpul st�rii de veghe?

Maestrul: Nu. Aceast� c�utare duce la �ns�i existen�a egoului. Imaterialitatea acestuia din urm� nu trebuie s� ne deruteze.

Discipolul: Singurul scop adev�rat este acela de a realiza fiin�a pur� �i necondi�ionat� a Sinelui, care nu depinde deloc de ego. La ce-ar putea folosi o c�utare centrat� pe ego �n forma sa de Ahamvritti?

Maestrul: Ego-ul nu se caracterizeaz� dec�t printr-o singur� func�ie esen�ial� (deoarece el este evanescent, conteaz� mai pu�in faptul c� �l �nf��i��m aici sub forma sa, sub activitatea sa sau �n orice alt fel). El este un nod care leag� Sinele (con�tiin�a pur�) de corpul fizic care este inert �i lipsit de capacitatea de a sim�i. De aceea egoul este numit Cid Jada Granthi (nodul dintre con�tiin�a �i ceea ce este ne animat), eul, aparatul psihic. C�ut�nd sursa lui Ahamvritti ve�i sesiza numai aspectul esen�ial al egoului, Cit (con�tiin�a, v�zut� ca o caracteristic� a Realit��ii Ultime). Din acest motiv aceast� analiz� trebuie s� v� conduc� la realizarea purei Con�tiin�e de Sine.

Discipolul: Ce rela�ie exist� �ntre Con�tiin�a pur� realizat� de Jnani �i �Eu�, acceptat ca experien�� esen�ial� �i primordial�?

Maestrul: Con�tiin�a nediferen�iat� a fiin�ei pure este Inima, Hridayam, ceea ce sunte�i cu adev�rat, a�a cum �nsu�i cuv�ntul o exprim� (Hrit + Ayam = inima, aceasta). Din inim� eman� eul. Aceasta este experien�a primordial�. Acest Eu are caracterul de Shuddha Sattva (Sattva pur�). Cu aceast� calitate de Shuddha Sattva Svarupa (a c�rei natur� proprie este Sattva pur�, adic� neatins de Rajas �i Tamas) Eul pare s� subziste la Jnani (eliberat).

Discipolul: La Jnani (omul eliberat) egoul subzist� sub forma Sattvaic� �i prin urmare el pare a fi real. Este adev�rat?

Maestrul: Nu. Existen�a ego-ului, sub orice form� ar fi, este ea �ns�i o aparen��, at�t la Jnani (omul eliberat) c�t �i la Ajnani (omul ignorant). Dar acesta din urm� este dominat de iluzia c� starea de veghe �i lumea sunt reale; egoul �i pare a fi real. V�z�nd un Jnani (om eliberat) ac�ion�nd ca celelalte persoane, se va sim�i obligat s�-i atribuie �i lui o individualitate.

Discipolul: Atunci care este rolul lui Ahamvritti la Jnani (omul eliberat)?

Maestrul: El nu are rol. Caracteristica unui Jnani este Inima �ns�i. El este unit, identificat cu aceast� pur� Con�tiin�� nediferen�iat� pe care Upanishadele o desemneaz� sub numele de Prajnana (con�tiin�a care cunoa�te). �n Aitareyaupanishad exist� una din cele patru mari afirma�ii ale Upanishadelor: �Brahman este Prajnana�. Prajnana este cu adev�rat Brahman; nu exist� alt Brahman (Suprem Absolut) dec�t Prajnana.�

Discipolul: Cum este posibil atunci ca Ajnani (omul ignorant) s� tr�iasc� �n aceast� nefericit� ignorare a singurei �i unicei Realit��i?

Maestrul: Deoarece el nu-�i percepe dec�t propriul mental care nu face dec�t s� reflecte lumina r�sp�ndit� de Con�tiin�a Pur� care eman� din Inim�. De aceast� Inim�, Ajnani (omul ignorant) nu are cunoa�tere. De ce? Pentru c� mentalul s�u este extravertit �i nu �i-a c�utat niciodat� sursa.

Discipolul: Ce �mpiedic� aceast� lumin� infinit� �i nediferen�iat� a Con�tiin�ei care eman� din Inim� s� se reveleze unui Ajnani (om ignorant)?

Maestrul: Precum apa dintr-un vas reflect� imensul soare �n limitele str�mte ale recipientului, tot astfel Vasanasurile sau tendin�ele latente ale individului reflect�, precum oglinzile, lumina universal� �i infinit� a Con�tiin�ei eman�nd din Inim�, prezent�nd sub form� de reflexie, fenomenul pe care noi �l numim mental. Cum el nu vede dec�t aceast� reflec�ie, Ajnani (omul ignorant) ajunge s� se cread� o fiin�� finit�, un Jiva (individualitate). Dac� mentalul se introverte�te c�ut�nd sursa lui Ahamvritti, Vasanasurile se sting. Absen�a lor antreneaz� dispari�ia fenomenului de reflexie, adic� a mentalului care se resoarbe atunci �n lumina Realit��ii Unice, Inima. Aici se afl� rezumatul �i esen�a a ceea ce un aspirant la des�v�r�ire trebuie s� cunoasc�. Datoria sa imperioas� const� �n a c�uta cu fervoare �i concentrare sursa lui Ahamvritti.

Discipolul: Dar eforturile pe care el le poate face se limiteaz� la starea de veghe. Cum o c�utare realizat� �ntr-o singur� stare din cele trei ale mentalului, poate s� distrug� mentalul?

Maestrul: F�r� �ndoial�, Sadaka �ncepe s� caute sursa lui Ahamvritti c�nd este �n starea de veghe. Nu se poate spune atunci c� mentalul s�u a fost distrus. Dar �nsu�i procesul de c�utare a Sinelui reveleaz� aspirantului c� alternan�a sau transmutarea celor trei st�ri ale mentalului, ca de altfel a celor trei st�ri �n sine, face parte din lumea fenomenal� care nu ar trebui s� afecteze ardenta sa c�utare interioar�. C�utarea Sinelui prin intermediul autoanalizei nu este posibil� de fapt dec�t dac� se realizeaz� cu o deosebit de intens� introvertire a min�ii. Scopul final al unei asemenea c�ut�ri este cu adev�rat Inima, Lumina Nediferen�iat� a Con�tiin�ei Pure, �n care str�lucirea reflectat� a mentalului este complet resorbit�.

Discipolul: Nu exist� deci nici o distinc�ie pentru un Jnani �ntre cele trei st�ri ale mentalului?

Maestrul: Cum ar putea s� existe din moment ce mentalul �nsu�i este dizolvat �i pierdut �n Lumina Con�tiin�ei? Pentru Jnani cele trei st�ri sunt la fel de ireale. Ajnani este incapabil s� �n�eleag� aceasta deoarece, pentru el, starea de veghe este modul prin care el atinge realitatea, �n timp ce Jnani recunoa�te Realitatea prin realitatea �ns�i. Pura Con�tiin�� este etern� prin �ns�i natura sa. Ea subzist� imuabil �n starea de veghe, �n vis �i in somnul profund. �n ochii celui care s-a absorbit �n aceast� Realitate nu exist� nici mental, nici vreuna din st�ri �i prin urmare nici introvertire nici extrovertire. El este starea permanent treaz� deoarece el este trezit fa�� de Sinele etern.

El este starea de vis perpetuu deoarece pentru el lumea nu este alt lucru dec�t un vis constant repetat.

El este starea de continu� adormire deoarece este �n orice moment eliberat de con�tiin�a lui �Eu sunt corpul�.

Discipolul: Trebuie deci s� consider c� v� afla�i �ntr-o stare de trezire � visare � adormire �n timp ce �mi vorbi�i?

Maestrul: Cum experien�a voastr� con�tient� se limiteaz� doar la momentele de extrovertire a mentalului, voi numi�i momentul prezent stare �de veghe�. Dar sunte�i �n acest moment adormi�i fa�� de Sine, ceea ce face din voi oameni care dorm perpetuu.

Viagra 240 Pills 50mg $255 - $1.06 Per pill
Viagra 30 Pills 100mg $59 - $1.97 Per pill
Viagra 30 Pills 50mg $55 - $1.83 Per pill
Viagra 360 Pills 100mg $369 - $1.03 Per pill
Viagra 60 Pills 50mg $85 - $1.42 Per pill
Viagra 60 Pills 50mg $85 - $1.42 Per pill