Bhagavan Sri Ramana Maharshi - Romanian Home Page

„Acela în care toate aceste lumi se odihnesc, Acela din care ele sunt făcute, Acela care le proiectează, Acela pentru care ele există, Acela din cauza căruia ele apar în existenţă şi Acela care este ceea ce ele sunt în mod real – Acela singur este cel Real, Adevărat. Acela este comoara din Inimă.”

Prezenţa în preajma înţelepţilor care au realizat adevărul ne eliberează de ataşamentele simţurilor; aceste ataşamente, odată dispărute, sunt distruse la rândul lor ataşamentele mentalului; cei la care ataşamentele mentalului sunt de asemenea distruse devin unul cu Acela (Sinele) care este imuabil. Ei ating eliberarea în această viaţă. Preţuiţi tovărăşia unor asemenea înţelepţi.
Această Stare Supremă, obţinută aici şi acum prin prezenţa în preajma înţelepţilor şi prin meditaţie profundă proprie căutării Sinelui în Inimă, nu poate fi obţinută cu ajutorul unui profesor obişnuit, sau prin cunoaşterea scrierilor sfinte nici prin acţiuni merituoase şi nici prin orice alt mijloc.
Dacă ne aflăm în preajma înţelepţilor şi asimilăm în mod direct învăţătura lor, la ce ne-ar mai putea folosi diferitele discipline individuale? Spuneţi-mi ce rost mai are un evantai atunci când suflă vântul dulce şi proaspăt din sud.
Agitaţia mentală şi excitaţia corporală sunt calmate prin influenţa lunii. Mizeria şi suferinţa sunt eliminate cu ajutorul arborelui KALPAKA(1); păcatele sunt spălate prin îmbăierea în apele sacre ale Gangelui. Însă toate aceste nenorociri sunt eliminate dintr-o dată prin simplul DARSHAN (învăţături orale) al unui Înţelept fără egal.

(1) - KALPAKA = arbore celest care acordă toate favorurile solicitate spontan prin rugăciune.

Nici apa sfântă a locurilor de pelerinaj, nici icoanele şi reprezentările divine făcute din pământ sau piatră nu ar putea fi comparate cu privirea plină de graţie a înţeleptului. Acestea nu purifică decât după un timp îndelungat, pe când simpla privire a unui înţelept este suficientă pentru a realiza spontan purificarea.
Discipolul: Cine este Dumnezeu?
Maestrul: Cel care cunoaşte mentalul.
Discipolul: Mentalul meu este cunoscut de Spiritul meu?
Maestrul: Deoarece SHRUTIS-urile (scrierile sacre) afirmă: „Cunoscătorul e Unul”, tu (în calitate de cunoscător al mentalului) esti cu adevărat Dumnezeu.
Maestrul: Cine este după părerea ta, cel ce aduce lumina?
Discipolul: Soarele este lumina zilei, lampa este lumina nopţii.
Maestrul: Care este lumina care percepe această lumină?
Discipolul: Ochiul.
Maestrul: Care este lumina care luminează ochiul?
Discipolul: Această lumină este intelectul (BUDDHI).
Maestrul: Care este lumina care cunoaşte intelectul?
Discipolul: Acesta este Eul Suprem (Sinele).
Maestrul: (Deci) tu esti Lumina supremă a (tuturor) luminilor.
Discipolul: Eu sunt Acela (Sinele) (TAT TVAM ASI).
În interiorul Inimii străluceşte numai BRAHMAN Unicul, în calitate de „Eu – Eu”, ATMAN, conştient de El Însuşi. Realizaţi această stare de fuziune constantă în Sine, intrând în Inimă fie printr-o absorbire profundă în interior, prin intermediul căutării de Sine, fie printr-o cufundare în mental, realizată prin intermediul controlului respiraţiei.(1)

(1) - Această strofă a fost scrisă în următoarele circumstanţe deosebite: În tinereţea sa, discipolul Sri Jagadvesa Shastri l-a vizitat pe Bhagavan Ramana Maharshi în peştera de la Virupal şi a vrut să rezume învăţăturile lui Sri Ramana în câteva versuri esenţiale în limba sanskrită. El a început să scrie primele trei cuvinte: „hridaya kuhata maage”, dar nu a mai putut continua şi lăsând foaia de hârtie îndoită într-o carte pe locul lui Bhagavan Ramana, a plecat să facă o baie. La ăntoarcere el a găsit întreaga strofă scrisă de Bhagavan.

Pura şi inalterabilă conştiinţă a Sinelui în Inimă este Cunoaşterea care, prin distrugerea Ego-ului, conferă Eliberarea.
Corpul este inert precum un vas de argilă. Deoarece el nu are conştiinţa lui „eu” şi deoarce în starea de somn profund, fără corp (adică atunci când nu există conştiinţa corpului fizic), noi trăim experienţa stării noastre turale, corpul nu poate fi „eu-l”. Atunci cine determină simţul „eu-lui”? De unde provine el? Celor care caută astfel şi care, ajungând să cunoască, se cufundă în Sine, Stăpânul Shiva Arunachala El însuşi îi răsplăteşte sub forma conştiinţei Divine a lui „eu sunt Acela”, stabilită în lăcaşul inimii.
Cine este născut? Să ştiţi că este născut cu adevărat doar acela care căutând prin intermediul întrebării: „de unde sunt eu născut?” se naşte în sursa propriei sale fiinţe. Înţeleptul Suprem se naşte în el pentru eternitate, şi atunci fiinţa se naşte în fiecare zi şi-n fiecare clipă.
Eliminaţi ideea „eu sunt acest corp neînsemnat”. Meditaţi şi realizaţi Sinele care este beatitudine eternă. A încerca să cunoşti Sinele ataşându-te totodată de corp, este ca şi cum ai lua un crocodil drept plută pentru a traversa un rîu.
Actele de caritate şi penitenţă, devoţiunea, yoga, măreţia Cunoaşterii, esenţa, aspiraţia, pacea, adevărul, graţia, tăcerea, Starea Supremă, „moartea fără moarte”, cunoaşterea, renunţarea, eliberarea şi beatitudinea, să ştiţi că toate sunt sinonime desprinderii de conştiinţa ideii „eu sunt corpul”.
Singura cale eficientă pentru KARMA, BHAKTI, YOGA şi JNANA este aceea de a căuta cine este cel care are o KARMA (acţiune), o VIBHAKTI (lipsă de devoţiune), o VIYOGA (separare) şi o AJNANA (ignoranţă). Prin intermediul acestei investigaţii, egoul dispare şi starea de permanentă cufundare în Sine, în care nici una dintre aceste atribute negative nu a existat vreodată, subzistă în calitate de Adevăr.
Există oameni ignoranţi care neînţelegând că ei înşişi sunt susţinuţi prin Puterea Divină, încearcă să obţină toate puterile supranaturale fără a se gândi la Divin. Ei sunt precum cei şchiopi care spun: „Îmi voi putea învinge duşmanul dacă o să existe cineva care să mă ajute să stau în picioare.”
Deoarece atunci când este realizată eliberarea, pacea mentală devine permanentă, cum ar putea cei care îşi ataşează mentalul de puterile paranormale – care sunt atinse doar printr-o activitate mentală- cum ar putea aceştia să se topească în beatitudinea eliberării, care face să înceteze agitaţia mentală?
Dumnezeu poartă povara lumii. Să ştiţi că egoul efemer care pretinde că poartă această povară este precum un personaj sculptat la intrarea unui templu care pare că îi suportă greutatea. A cui poate fi greşeala dacă un călător, în loc să-şi pună bagajul în maşinas care este făcută pentru a purta greutatea, îl plasează pe propriul său corp, simţindu-i el singur greutatea?
Între cei doi sâni, sub zona pieptului, deasupra abdomenului, există 6 puncte de culori diferite. Dintre acestea, unul seamănă cu un boboc de crin şi se găseşte la două degete depărtare de zona centrală, spre dreapta. Aceasta este Inima. (1)

(1) – aceasta nu se referă la organul musculos situat în stânga, ci la centrul Inimii Spirituale, aflat în partea dreaptă a pieptului.

Ea este răsturnată, iar în interior există o gaură minusculă în care se află în mod constant un întuneric fără fund, precum şi tendinţele latente, etc. Aici se găseşte suportul întregului sistem nervos. Acesta este locul forţelor vitale ale mentalului şi al luminii conştiinţei.
Această Divinitate ce străluceşte în calitate de „Eu” în lăcaşul Inimii Lotus este adorată ca fiind Stăpânul GUHESA. Atunci când, graţie unei practici intensive, BHAVANA (adică a fi în armonie cu Acela (cu Sinele), ideea „eu sunt El”, adică „eu sunt acest GUHESA”, este atât de ferm stabilită încât noţiunea de eu este profund înrădăcinată în minte şi atunci când se rămâne în permanenţă în fuziune cu însăşi această divinitate, ea elimină în consecinţă ignoranţa, cu alte cuvinte ideea „eu sunt corpul trecător” este disipată precum întunericul în faţa Soarelui ce răsare.
„Spune-mi despre ceea ce este descris ca Inimă a tuturor oamenilor din această lume, în care, ca într-o mare oglindă, acest întreg Univers este perceput prin reflexie”, l-a întrebet într-o zi RAMA pe înţeleptul VASISHTA. Acesta din urmă i-a răspuns: „După o adâncă cercetare de Sine, cei înţelepţi au spus că Inima la toate fiinţele umane este dublă.”
„Ascultă şi înţelege caracteristicile celor două Inimi, una trebuind să fie reţinută şi cealaltă eliminată în practica spirituală. Organul numit „inimă” care este situat într-un loc special în regiunea pieptului din corpul fizic trebuie eliminat. Inima care are forma Cunoaşterii absolute trebuie să fie reţinută. Existând atât în interior cât şi în afră, Ea este dincolo de aspectele intern şi extern.”
„Singură aceea este Inima Supremă şi în Ea există toată această lume. Ea este oglinda tuturor obiectelor şi locul tuturor bogăţiilor. De aici provine cunoaşterea pentru toate fiinţele vii şi doar această cunoaştere este considerată a fi Inima. Aceasta nu este o parte a corpului trecător care este insensibil precum o piatră la aspectele ultime.”
„Deci distrugerea tendinţelor latente ale mentalului are loc spontan, ca efect al eforturilor realizate pentru a topi egoul în Inima Purităţii Perfecte şi a Cunoaşterii Absolute, eforturi conjugate la aspectele ultime.”
„Rămânând continuu în Inimă prin intermediul meditaţiei asupra ideii „Eu sunt stăpânul SHIVA care este Pura Cunoaştere, liberă de orice limitare calitativă”, se elimină, O, Mare Erou RAGHAVA toate ataşamentele egoului.”
„Cercetând cu detaşare cele trei stări (de vege, vis şi somn profund) şi stând neclintit în Inima ta în starea Supremă, care este deasupra lor, fiind eliberat de iluzie, joacă-ţi rolul în lume, o erou RAGHAVA! Tu ai găsit în Inimă ceea ce este substratul real care apare apoi în lume sub toate aparenţele. Deci, fără a abandona vreodată acest punct de vedere, joacă-ţi rolul în lume aşa cum îti va place.”
„Precum cel care mimează entuziasmul şi fericirea, excitarea şi ura, precum cel care se preface că ia o iniţiativă şi simulează efortul, tot astfel joacă-ţi rolul în lume, o, erou RAGHAVA!”
Cel care şi-a cucerit simţurile prin starea de înţelepciune este singurul adevărat JNANI, ferm stabilit în cunoaşterea de sine. Numiţi-l Foc al Cunoaşterii, Stăpân al Luminii Cunoaşterii şi Eroul care a învins Moartea.
Să ştiţi că strălucirea, inteligenţa şi forţa se dezvoltă prin ele însele la cei care au realizat Adevărul, la fel cum frumuseţea şi lumina împodobesc natura odată cu venirea primăverii.
Mentalul care este eliberat de tendinţele latente nu este în mod real angajat în manifestare, chiar dacă el realizează acţiuni, la fel ca persoanele care ascultă o poveste în timp ce mentalul le umblă aiurea. Mentalul care este subjugat de tendinţele latente este în mod real angajat în manifestare, chiar dacă el nu realizează acţiuni, precum o persoană care în vis ascensionează un munte şi cade într-o prăpastie, deşi corpul său rămâne imobil în pat.
Pentru JNANI (eliberat) care este detaşat de corpul grosier, stările de activitate, de somn şi de SAMADHI nu semnifică altceva decât înaintarea, oprirea şi deshămarea calului unei căruţe pentru călătorul care este adormit în ea.
A Patra Stare, care este dincolo de cele trei stări, este singura Realitate. Ea este cunoscută ca fiind starea transcendentă de „somn conştient”. Cele trei stări aparente nu există în mod real, dar să ştiţi că cea de-a patra, transcenzându-le, este Realul Absolut.
A spune că SANCHITA (KARMA acumulată în trecut şi care trebuie să fie consumată în viitor) şi AGAMI (KARMA acumulată în prezent şi care trebuie să fie consumată în existenţele viitoare) nu pot fi acumulate de JNANI, dar că PRARABDHA (KARMA care se acumulează în viaţa prezentă) se ataşează totuşi de el nu este decât o afirmaţie pur formală, un răspuns la o întrebare pusă de cei ignoranţi. Să ştiţi că tot astfel cum, după moartea soţului, nici una dintre soţiile sale nu se poate să nu fie văduvă, tot astfel, după distrugerea agentului, nici una dintre cele trei KARMAS-uri nu poate subzista ca atare.
Pentru bărbaţii cu o slabă putere de înţelegere, femeia, copiii şi celelalte constituie familia. Să ştiţi că tot astfel pentru intelectuali există o familie în mentalul lor formată din nenumăratele cărţi şi cunoştinţe care reprezintă de fapt un obstacol în Yoga.
La ce-ar folosi ştiinţa celor care nu încearcă să descifreze (literele) destinului (1) prin întrebarea: „ De unde provine naşterea noastră, a noastră – cei care nu ne cunoaştem destinul?” Ei au decăzut la nivelul unei maşini vorbitoare. Ce altceva ar putea fi ei, O, ARUNACHALA?

(1) Această afirmaţie evocă concepţia conform căreia literele destinului unui om sunt scrise pe fruntea sa. A şterge literele înseamnă a transcende destinul sau KARMA proprie.

Cei care nu sunt instruiţi ating Realizarea Ultimă mai repede decât cei al căror ego nu a dispărut, în pofida ştiinţei lor. Cei inculţi sunt salvaţi de acţiunea implacabilă a demonului infatuării; ei nu sunt prinşi în cursa spre îmbogăţire. Aceasta înseamnă pentru ei mai mult decât înlăturarea unei mari nenorociri.
Chiar dacă ar renunţa la lumea întreagă şi ar dobândi întreaga cunoaştere, i-ar fi foarte greu să se elibereze celui care este căzut sub dominaţia acestei josnice prostituate care este linguşirea.
Ce altceva poate exista în afară de Sine, fără a ne îndepărta de această stare şi fără (a ne individualiza) vreodată pentru a ne diferenţia de alţii? Ce importanţă are dacă ceilalţi vorbesc despre noi? Ce contează dacă eşti lăudat sau denigrat?
Păstrează în inimă simţul nondualităţii, dar nu-l exprima niciodată în acţiune. O, fiule, simţul nondualităţii poată să se aplice celor trei lumi, dar să ştii că în raport cu maestrul nu va trebui să fie niciodată trăit.
Într-adevăr, eu afirm chintesenţa concluziilor proclamate de filosofia VEDANTA, cu alte cuvinte: când egoul este distrus, el devine Acela şi atunci rămâne doar Sinele, sub forma Conştiinţei Absolute.