�

Discipolul: Jnani (cel eliberat) percepe lumea?

Maestrul: De la cine vine o asemenea �ntrebare? De la un Jnani sau de la un Ajnani (om ignorant)?

Discipolul: Admit c� de la un Ajnani.

Maestrul: �ncearc� lumea s� afle dac� �ntr-adev�r exist�? �ndoiala se ridic� �n tine �nsu�i. Afl� mai �nt�i cine este cel ce se �ndoie�te �i vei fi liber apoi s� apreciezi dac� lumea este real� sau nu.

Discipolul: Ajnani vede �i cunoa�te lumea �i obiectele ei, care �i afecteaz� sim�urile: auzul, gustul, etc. Jnani experimenteaz� �n acela�i fel lumea?

Maestrul: Vorbe�ti despre a vedea �i despre a cunoa�te lumea. Ori, tu te ignori pe tine �nsu�i (de�i tu e�ti subiectul care cunoa�te �i care este indispensabil cunoa�terii obiectului). Cum vei putea �n�elege natura adev�rat� a lumii care constituie obiectul de cunoscut? F�r� �ndoial� c� obiectele afecteaz� corpul �i organele de sim�; dar oare corpul t�u este cel care pune �ntrebarea? Declar� oare corpul t�u: �Simt acest obiect, el este real?�, sau vine oare lumea s�-�i spun�: �Eu, lumea, sunt real�?�

Discipolul: �ncerc doar s� �n�eleg punctul de vedere al unui Jnani despre lume. Lumea mai poate fi perceput� dup� ce s-a ob�inut Realizarea Sinelui?

Maestrul: De ce s� te fr�m�n�i �n leg�tur� cu lumea �i cu ceea ce survine dup� Realizarea Sinelui? Realizeaz� mai �nt�i Sinele. A percepe sau a nu percepe lumea � acestea nu au nici o importan��. �n timpul somnului tu nu percepi universul material �i vice-versa, pierzi ceva �n acest moment pentru c� percepi obiectele exterioare? Este un fapt cu totul lipsit de importan��, at�t pentru Jnani c�t �i pentru Ajnani dac� ei percep sau nu lumea. Am�ndoi o v�d, dar punctul lor de vedere difer�.

Discipolul: Dac� Jnani �i Ajnani percep lumea �n aceea�i manier�, prin ce difer� ei?

Maestrul: V�z�nd lumea, Jnani vede Sinele care formeaz� substratul acestei lumi. Ajnani, fie c� vede, fie c� nu vede lumea, �i ignor� fiin�a lui adev�rat�, Sinele.

Ia exemplul imaginilor care se mi�c� �i care se v�d pe ecran �n timpul unui film la cinema. Ce exist� �n fa�a ta �nainte de a �ncepe filmul? Numai ecranul. Pe p�nz� vezi derul�ndu-se �n �ntregime filmul; �n aparen��, scenele acestea sunt reale. Dar �ncearc� s� te duci �i s� le prinzi! Ce-�i r�m�ne �ntre degete? Numai ecranul, pe care personajele p�reau at�t de reala. Dup� prezentarea filmului, c�nd imaginile dispar, ce mai r�m�ne? Din nou, doar ecranul.

La fel este �i cu Sinele. El singur exist�; imaginile se duc �i vin. Dac� e�ti mereu concentrat asupra Sinelui, nu e�ti �n�elat de aparen�a spectacolului �i pentru tine nu are importan�� dac� el apare sau dispare. Ignor�nd Sinele, Ajnani g�nde�te c� lumea este real�, tot a�a cum, ignor�nd ecranul, el vede numai scenele filmului, ca �i cum ele ar exista �n afara p�nzei. C�nd vei con�tientiza faptul c� f�r� martor nimic nu poate fi perceput, tot a�a cum nu pot exista imaginile f�r� ecran, atunci nu vei mai comite erori. Jnani �i-a dat seama odat� pentru totdeauna c� ecranul, cu imaginile care se v�d pe el, nu este nimic altceva dec�t Sinele. C�nd nu exist� spectacol, Sinele se manifest� f�r� imagini, El r�m�ne ne manifestat. Jnani r�m�ne indiferent la formele sub care poate s� se prezinte Sinele: El este mereu Sinele. Dar Ajnani �l vede pe Jnani �n plin� ac�iune �i nu-i poate �n�elege natura.

Discipolul: Exact acest lucru m-a f�cut s� pun prima mea �ntrebare: cel ce a realizat Sinele percepe lumea ca �i noi? Dac� a�a stau lucrurile, mi-ar place s� �tiu ce p�rere ave�i Dumneavoastr� despre dispari�ia misterioas� a acelei fotografii, ieri?

Maestrul: (sur�z�nd): Faci aluzie la fotografia templului din Madura. (Cu c�teva minute mai �nainte trecea din m�n� �n m�n� printre vizitatorii care o priveau, fiecare c�nd �i venea r�ndul. Probabil c� din neaten�ia cuiva, fotografia alunecase �ntre paginile vreunei c�r�i pe care ei tocmai o consultau �n acel moment).

Discipolul: Da, tocmai la acest incident m� g�ndesc. Care este punctul Dumneavoastr� de vedere? Fotografia a fost c�utat� peste tot �i �n final nu a mai fost reg�sit�. Cum explica�i dumneavoastr� aceast� misterioas� dispari�ie, chiar �n momentul c�nd toat� lumea voia s� o vad�?

Maestrul: Imagineaz�-�i c� �n vis m-ai luat cu tine �n patria ta �ndep�rtat�, Polonia. Te treze�ti �i �mi spui: �Am visat una si alta. Ai avut acela�i vis cu mine, si �i-ai dat seama c� eu te luam cu mine �n Polonia?� Aceast� cercetare nu are pentru tine nici cea mai mic� importan��.

Discipolul: Dar �n ceea ce prive�te fotografia pierdut�, incidentul s-a desf�urat sub ochii dumneavoastr�.

Maestrul: Fotografia care a fost v�zut�, apoi pierdut�, c�t �i �ntrebarea ta despre ea, toate acestea nu reprezint�, de fapt, dec�t o simpl� opera�iune a mentalului t�u.

Purana ne poveste�te o �nt�mplare care ilustreaz� acest punct de vedere. C�nd Sita plec� din m�n�stire, �n p�dure, Rama �ncepu s� o caute, strig�nd-o pe nume c�t putea de tare: �Oh Sita, Sita!� Parvati �i Parameswara v�zur� din �naltul cerului ce se petrecea �n p�dure. Parvati �i exprim� surpriza c�tre Shiva, spun�ndu-i: �L-ai l�udat pe Rama �i l-ai considerat ca fiind perfect. Totu�i vezi cum se poart�, cum se t�nguie pentru pierderea Sitei!�

�Dac� ai �ndoieli �n privin�a perfec�iunii lui Rama�, r�spunse Shiva, �pune-l tu �ns��i la �ncercare. Prin virtutea Yoga � Mayei tale ia-�i �nf��i�area Sitei �i apari dinaintea lui�. Parvati se supuse �i ap�ru �naintea lui Rama sub tr�s�turile exacte ale Sitei; dar, spre marea sa surprindere, Rama nu-i lu� �n seam� prezen�a �i continu� s� strige: �Oh, Sita, Sita!�, ca �i c�nd ar fi fost orb.

Viagra 120 Pills 100mg $159 - $1.33 Per pill
Viagra 30 Pills 100mg $59 - $1.97 Per pill
Viagra 60 Pills 50mg $85 - $1.42 Per pill
Viagra 90 Pills 100mg $129 - $1.43 Per pill

Online apotheke vergleich viagra

1. online viagra australia net
2. cheap viagra perth

• Viagra in Chattanooga
• Viagra in Warren
• Viagra in Ill.

Maestrul: Dac� Rama ar fi c�utat �ntr-adev�r prezen�a corporal� a Sitei, ar fi recunoscut-o pe Sita pe care o pierdu-se, �n persoana care se afla dinaintea lui. Dar nu, pentru el Sita disp�rut� era la fel de ireal� ca �i cea care tocmai ap�ruse �n fa�a ohilor lui. Rama nu era cu adev�rat orb; dar pentru el, un Jnani, plecarea Sitei �n sih�strie, dispari�ia sa, c�ut�rile pe care le f�cuse, ca �i apari�ia lui Parvati sub tr�s�turile Sitei, totul era la fel de ireal. �n�elegi, acum, incidentul cu fotografia disp�rut�?

Discipolul: N-a� putea spune c�-mi este foarte clar. Lumea pe care o vedem, o sim�im �i o percepem �n at�tea moduri este, deci, o iluzie, un vis?

Maestrul: Dac� tu cau�i adev�rul, nu ai dec�t o alternativ�, �i aceasta este acceptarea irealit��ii lumii.

Discipolul: De ce?

Maestrul: Dintr-un motiv simplu: dac� tu nu abandonezi ideea c� lumea este real�, spiritul t�u este continuu ata�at de aceast� lume. Dac� iei aparen�a drept realitate, nu vei cunoa�te niciodat� Realitatea, de�i numai Realitatea singur� exist�. Acest lucru este ilustrat prin analogia cu �arpele �i fr�nghia. Dac� tu vezi �arpele, nu po�i vedea fr�nghia, cu toate c� ea exist�. �arpele inexistent devine real �n ochii t�i, �n timp ce fr�nghia real� pare a fi, �n �ntregime, inexistent�.

Discipolul: E u�or s� accep�i la modul intelectual ipoteza c� lumea nu este real�, dar este greu s� ai convingerea ca ea este, realmente, ireal�.

Maestrul: Pentru tine, universul visului t�u este perfect real atunci c�nd visezi. At�t timp c�t dureaz� iluzia, tot ceea ce vezi, sim�i, etc. �n aceast� lume a visului ��i pare real.

Discipolul: Atunci �nseamn� c� lumea nu este nimic altceva dec�t un vis?

Maestrul: Pui tu oare la �ndoial� realitatea percep�iilor tale atunci c�nd visezi? Tu po�i visa c� faci lucruri cu totul imposibile, de exemplu c� tocmai discu�i, vesel, cu o persoan�, �n realitate, defunct�. Pentru c�teva clipe ai putea avea o �ndoial� �n vis �i atunci ��i spui: dar credeam, totu�i, c� el este mort. Apoi mentalul t�u pare c� se �mpac� cu aceast� idee. Prietenul t�u decedat sf�r�e�te prin a fi perfect viu pentru tine, �n vis. Cu alte cuvinte, visul, atunci c�nd este tr�it, nu-�i permite nici o �ndoial� asupra realit��ii sale.

�n acela�i fel, ��i este imposibil s� p�strezi cea mai mic� suspiciune cu privire la realitatea lumii percepute �n starea de veghe. Cum ar putea mentalul, care el �nsu�i a creat lumea, s� admit� irealitatea ei? Aceasta este semnifica�ia compara�iei f�cut� �ntre lumea experimental� �n starea de veghe �i lumea visului. Am�ndou� sunt crea�ii ale mentalului. �n timp ce acesta se complace �ntr-una sau �n cealalt�, el este incapabil s� nege realitatea lumii visului atunci c�nd viseaz�, �i a lumii st�rii de veghe atunci c�nd este �n stare de veghe. Dac�, dimpotriv�, ��i retragi complet mintea fa�� de lume, o �ntorci c�tre interior �i r�m�i �n aceast� stare, adic� dac� e�ti mereu concentrat asupra Sinelui, care este substratul �ntregii experien�e, vei descoperi c� lumea, care pentru moment ��i este perceptibil� �ntr-un singur fel, este la fel de ireal� ca aceea pe care o tr�ie�ti �n vis.

Discipolul: Cum am spus deja, noi vedem �i sim�im lumea �ntr-o mul�ime de feluri. Aceste senza�ii sunt reac�ii la obiectele v�zute, sim�ite etc. �i nu sunt crea�ii mentale ca cele din vis, care difer� nu numai de la o persoan� la alta, ci chiar �i pentru aceea�i persoan�. Aceasta nu dovede�te realitatea obiectiv� a lumii?

Maestrul: Tot ceea ce spui despre atributele �i contradic�iile lumii visului le declari �n acest moment, c�nd e�ti treaz. �n timp ce visezi, totul pare perfect coerent. Aceasta revine la a spune c� dac� ��i este sete �n vis, vei bea �n mod iluzoriu ap� iluzorie, care-�i va potoli setea iluzorie. Toate acestea pentru tine sunt reale. Ele nu au nici o leg�tur� cu iluzia, at�t timp c�t nu �tii c� visul �nsu�i este o iluzie. La fel este cu lumea perceput� �n timpul st�rii de veghe