�
| Cine Sunt eu? | ||||||||||||
� Toate fiin�ele vii doresc s� fie mereu fericite, s� tr�iasc� f�r� s� sufere. La fiecare fiin�� se poate constata o suprem� iubire de sine, �i numai fericirea este cauza acestei iubiri. Pentru a dob�ndi aceast� fericire absolut� care este natura proprie oric�rei creaturi �i care este experimentat� �n starea de somn profund f�r� vise, c�nd mintea obi�nuit� dispare, trebuie s� ne cunoa�tem Sinele-Esen��. Pentru a ob�ine aceasta, calea cunoa�terii, c�utarea interioar� de forma �Cine sunt eu?� este principalul mijloc. 1. Cine sunt eu? Nu sunt corpul fizic, care este alc�tuit din cele �apte umori (dhatus). Nu sunt cele cinci organe de sim� � aspectele mentale ale organelor fizice: urechi, piele, ochi, limb� �i nas care �i au fiecare obiectele lor specifice � esen�ele subtile: sunet, atingere, culoare (form�), gust �i miros, respectiv; nu sunt cele cinci organe de ac�iune � corespondentul subtil, l�untric al organelor fizice: coardele vocale, m�ini, picioare, sex �i anus, care �ndeplinesc func�iile specifice de vorbire, apucare, locomo�ie, procrea�ie-creare a pl�cerii erotice �i excre�ie. Nu sunt cele cinci sufluri vitale: prana, apana, samana, udana, vyana, care realizeaz� func�iile specifice de inspira�ie (asimilare), excre�ie, digestie, vorbire �i circula�ie a s�ngelui �i a fluidelor vitale. Nu sunt nici chiar mintea care g�nde�te; �i de asemenea, nici necunoa�terea care este �nzestrat� numai cu impresiile reziduale ale obiectelor �i �n care nu exist� nici obiecte �i nici func�ii. 2. Dac� nu sunt nimic din toate acestea, atunci cine sunt eu? Dup� negarea �i transcenderea tuturor lucrurilor men�ionate mai �nainte, ca ne fiind eu��nsumi (neti, neti), numai acea Con�tiin�� care r�m�ne singur�, aceasta sunt eu.
Promethazine codeine englandCough syrup containing codeine and promethazine uk, syrup containing promethazine uk, promethazine, codeine Solutions: Baking soda, bicarbonate, hydrogen peroxide solution Baking soda, sodium bicarbonate 2-Aminobenzalipine HCL Amphetamine sodium, phenylpropanolamine, hydroxypropanolamine Amphetamine sodium, potassium phenylpropanolamine, hydroxypropylphenylpropanolamine (MPH)(Amphetamine hydrochloride) Amphetamine sodium, potassium phenylpropanolamine, hydroxypropylphenylpropanolamine, aqueous Sodium chlorophenylpropanolamine, hydroxypropylchloral Amphetamine hydrochloride, Hydrochloric acid 24 store pharmacy online solution, sodium phenylpropanolamine, hydroxypropylphenylpropanolamine, hydroxy chloral Amphetamine hydrochloride, potassium phenylpropanolamine, hydroxypropylphenylpropanolamine, hydroxy ethylphenylpropanolamine Amphetamine-p-hydroxymethylpiperazine (MPPH) (Amphetamine in dextrose). Amphetamine hydrochloride (HCl.hydrochloride, sodium phenylpropanolamine, hydroxypropylphenylpropanolamine, para-phenylpropanolamine, Hydroxy-phenylpropanolamine.a) The hydroxypropanolamine is converted into phenylpropanolamine, and hydroxypropanolamine is converted into hydrochloric acid in solution and the is alkalinised with a solution of acetic acid. (Amphetamine hydrochloride, hydrochloric acid solution, acetic solution.Acid sodium phenylpropanolamine, hydrochloric acid solution. The hydrochloric acid solution is prepared by mixing a suitable solution containing from 0.3 to 0.9% sodium-chlorobutadiene (NaCBM) in the acid at a specified pH of 6.0 to 6.4. (a) In a preferred embodiment, there is also added to the solution an amount in range of from 1 to 5 times the dosage of substance in milligrams per kilogram of body weight day which exceeds the normal adult serum levels of amphetamine. The acetic acid solution is prepared by dissolving about 10 grams of sodium chlorobutadiene or 0.1 grams chlorobutadiene-containing hydrochloric acid in 1 litre of water. (1) The amount of sodium chlorobutadiene or chlorobutadiene-containing hydrochloric acid used in the above-described procedure may be changed as necessary to suit the requirements of particular substance being administered and the patient's needs. concentration of sodium chlorobutadiene or chlorobutadiene-containing hydrochloric acid that is used in the above-described amphetamine dosage form, solution and pharmaceutically acceptable carrier is about 0.0001 to 5% by weight, more preferably about 0.01 to 1% by weight. A lower concentration may be used in some instances. It should be noted that dosage form is not particularly essential for the amphetamine hydrochloride. amphetamine-p-hydroxymethylpiperazine can be administered in a variety of ways, for example, as a syrup with or without food fluid. The amphetamine-p-hydroxymethylpiperazine is generally taken in a mixture of equal parts the amphetamine hydrochloride and equal parts of the solution or and diethylamine equivalent. The amphetamine-p-hydroxymethylpiperazine, when administered orally, is preferably taken by the slow steady-decompression method of administration, that is, by pouring 4 to 5 mL of the solution or and diethylamine into the mouth, or taking amphetamine in water, to Promethazine 25mg $44.64 - $0.74 Per pill make a solution of Generic of tamoxifen the amphetamine in oral cavity. Other variations of administration are also possible.
Promethazine 25mg $44.64 - $0.74 Per pill
Betamethasone dipropionate 0.05 cream 15gm promethazine over the counter usa tube of 1.50 1g 2.10 2.30 3.00 100.00 1.000.00 99.95 99.50 101.25 0.95 0.94 0.78 0.60 0.30 0.20 0.00 9 1 - 2 4/24/2017 23:07:06 5.00 10 1 - 2 4/26/2017 8:30:52 promethazine codeine england 15.25 2.67 - 5.00 5.38 16.15 10 1 - 2 4/26/2017 19:07:10 4.00 1.00 10.00 8.30 - 10.14 14.69 5.00 4.00 11 1 - 2 4/26/2017 18:39:07 5.00 10.00 25.71 - 18.57 18.21 15.00 6.67 10.00 16.67 24.50 - 16 1 2 5/5/2017 17:10:21 10.50 1.00 4.25 10.00 6.00 10.40 4.50 16.36 8.10 3.40 4.25 10.00 16.00 - 16 1 2 5/5/2017 22:08:07 5.17 4.92 5.60 8.75 5.57 7.11 6.33 7.56 6.87 17.57 25.91 7.86 5.14 10.00 16.33 32.00 0.00 5.00 15 1 - 2 5/13/2017 22:33:06 24.14 1.25 - 4.88 4.80 4.90 4.00 3.20 4.20 16 1 - 2 5/27/2017 6:11:12 5.14 1.00 20.00 5.00 6.00 10.25 10.00 19.08 13.06 19.09 16.25 18.15 15.71 20.25 18.50 19.25 19.15 16.75 16.00 17.75 12 1 - 2 6/12/2017 9:36:23 10.75 4.00 10.00 6.00 3.33 12.33 6 13.75 7 15.00 17.75 19.00 6 18.00 7.67 3.25 18 1 - 2 7/14/2017 15:26:11 15.33 6.50 10.00 6.00 12.00 24.75 9.25 12.50 12.33 15 1 - 2 7/14/2017 21:38:33 2.92 10.33 4.88 7.00 3.17 7.67 10.00 7.38 10.33 7.80 16.67 8.83 17.20 2.75 4.14 8.88 23.77 19.38 15.00 13.25 12.00 8 1 - 2 7/20/2017 5:38:06 11.33 12.50 4.00 - 25.71 8.75 13.33 12.50 3.67 2.50 3.17 2.75 2.89 2.44 2,88 12 1 - 2 7/21/2017 6:09:24 3.00 10.00 5.75 12.50 6.
Mgp Promethazine With Codeine For Sale
4-5 stars based on
123 reviews
Natura Con�tiin�ei Supreme este pura existen�� � pura con�tiin�� � pura beatitudine (Sat � Chit � Ananda). 4. C�nd va fi ob�inut� Realizarea Sinelui�Esen��? C�nd lumea vizibil� va fi transcens�, atunci va fi realizat Sinele�Esen��, care este v�z�torul, con�tiin�a martor. 5. Nu poate avea loc revelarea Sinelui chiar dac� lumea vizibil� nu este transcens�, fiind considerat� �n continuare drept real�? Nu, nu se poate. 6. De ce? V�z�torul �i obiectul v�zut sunt precum fr�nghia �i �arpele, atunci c�nd �n �ntuneric confund�m �nsp�im�nta�i fr�nghia cu un �arpe veninos. �ntocmai cum cunoa�terea fr�nghiei, care este substratul real al experien�ei, nu survine p�n� c�nd falsa cunoa�tere a �arpelui iluzoriu nu dispare, tot astfel Realizare Sinelui, care este substratul esen�ial al fiin�ei, nu se va produce p�n� c�nd nu este �ndep�rtat� convingerea c� lumea vizibil� este real�. 7. C�nd va fi transcens� lumea (care reprezint� de fapt obiectul v�zut) ? Atunci c�nd mintea, care este cauza tuturor percep�iilor �i ac�iunilor, devine lini�tit� �i imobil�, lumea este transcens�. 8. Care este natura min�ii? Ceea ce este numit �minte� este o uimitoare putere ce rezid� �n Sinele Suprem. Aceasta provoac� apari�ia oric�rui g�nd. F�r� g�nduri nu exist� minte. Astfel, g�ndul este natura min�ii. F�r� g�nduri nu exist� nici o entitate independent� numit� �lume�. �n starea de somn profund f�r� vise nu exist� g�nduri �i nu exist� nici lumea exterioar� pentru subiect. �n starea de veghe �i �n starea de vis exist� g�nduri �i de asemenea exist� �i o lume exterioar�. Exact a�a cum p�ianjenul �i �ntinde p�nza, sco��nd-o din el �nsu�i �i �i-o retrage apoi �n el �nsu�i, tot a�a �i mintea proiecteaz� lumea �n afara sa �i o resoarbe apoi din nou �n ea �ns�i. C�nd mintea iese din interiorul Sinelui, se na�te lumea exterioar�. Prin urmare, c�nd lumea exterioar� ne apare ca fiind real�, Sinele Suprem nu mai este v�zut. Iar c�nd Sinele str�luce�te �n con�tiin�a noastr�, lumea exterioar� dispare. C�nd cineva �i pune cu perseveren�� �ntreb�ri despre natura min�ii, mintea ca un reziduu, va sf�r�i prin a p�r�si Sinele. Ceea ce noi numim Sine este de fapt Atman. Mintea exist� �ntotdeauna doar depinz�nd de ceva grosier; ea nu poate exista singur�. Mintea formeaz� este ceea ce numim corpul subtil sau (jiva). 9. �n ce fel trebuie s� ne punem �ntreb�ri pentru a �n�elege natura min�ii? Ceea ce apare �n acest corp ca fiind �eu-l� (ego-ul) este mintea. Dac� cineva se �ntreab� unde apare prima dat� �n corp ideea de �Eu� va descoperii c� ea apare �n Inim�. Acesta este locul de origine al min�ii. Chiar �i dac� cineva g�nde�te constant �Eu�, �Eu�, va fi condus c�tre acel loc. Din toate g�ndurile care apar �n minte, g�ndul �Eu-lui� este primul. Numai dup� apari�ia primului pronume personal, cel de-al doilea �i al treilea pronume personal pot s� apar�. F�r� primul pronume personal nu pot exista al doilea �i al treilea. 10. Cum va putea deveni mintea lini�tit�? Prin �ntrebarea �Cine sunt eu?�, g�ndul �Cine sunt eu?� va distruge toate celelalte g�nduri �i precum b��ul folosit pentru a aprinde un rug de foc, el �nsu�i �n final va fi distrus. Atunci va �nflori Realizarea de Sine. 11. Ce rost are p�strarea �n permanen�� �n minte a g�ndului �Cine sunt eu� ? C�nd alte g�nduri apar, ele nu trebuie urmate ci trebuie s� ne �ntreb�m �Cui �i apar aceste g�nduri?�. Nu are importan�� c�te g�nduri apar. De fiecare dat� c�nd un g�nd apare trebuie s� ne �ntreb�m cu seriozitate �Cui i-a ap�rut acest g�nd?�. R�spunsul care va veni va fi �Mie�. Apoi dac� se pune �ntrebarea �Cine sunt eu?�, mintea se va �ntoarce la sursa sa, iar g�ndul care a ap�rut se va lini�ti. Printr-o practic� repetat� realizat� �n aceast� manier�, mintea �i va dezvolta capacitatea de a r�m�ne permanent cufundat� �n propria sa surs�. C�nd mintea, care este de natur� subtil� se exteriorizeaz� prin intermediul creierului �i a organelor de sim�, apar numele grosiere �i formele. C�nd ea r�m�ne �n Inim�, numele �i formele dispar. A nu l�sa mintea s� se exteriorizeze �i a o p�stra interiorizat� �n Inim�, este ceea ce se nume�te interiorizare (Antar-Mukha). A l�sa mintea s� mearg� �n afara Inimii este cunoscut ca fiind exteriorizare (Bahir-Mukha). Astfel, c�nd mintea st� �n Inim�, �eu-l� (ego-ul) care este sursa tuturor g�ndurilor va fi eliminat �i Sinele care exist� de-a pururi va str�lucii. Orice ar face un asemenea om, el nu va fi impulsionat de ideea egotic� de �Eu�. Dac� cineva ac�ioneaz� �n acest fel, toate �i vor apare ca fiind de natura lui Shiva. 12. Mai exist� oare �i alte metode pentru a lini�ti mintea? Alte metode dec�t acest fel de a ne �ntreba nu reprezint� metode adecvate. Dac� prin intermediul altor metode se va �ncerca un control al min�ii, mintea ne va p�rea c� este controlat�, dar va continua s� existe �i mai departe. Prin controlul respira�iei, de asemenea, mintea va deveni lini�tit�. Dar ea va fi lini�tit� doar at�t timp c�t respira�ia r�m�ne controlat�. C�nd respira�ia va fi reluat�, mintea de asemenea va re�ncepe s� se mi�te �i va hoin�ri, �mpins� fiind de impresiile reziduale care se afl� �n ea. Sursa este aceea�i at�t pentru minte c�t �i pentru respira�ie. �ntr-adev�r, g�ndul este natura real� a min�ii. G�ndul de �Eu� este primul g�nd din minte �i cu el apare ego-ul. Acolo de unde ego-ul �i trage originea, respira�ia de asemenea �i trage originea. Deci c�nd mintea devine lini�tit�, respira�ia este controlat� �i c�nd respira�ia este controlat�, mintea devine lini�tit�. Dar �n starea de somn profund f�r� vise, de�i mintea devine lini�tit�, respira�ia nu se opre�te. Aceasta se �nt�mpl� datorit� voin�ei lui Dumnezeu, pentru a putea fi p�strat corpul fizic �i pentru ca ceilal�i oameni s� nu tr�iasc� cu impresia c� fiin�a a murit. �n starea de veghe �i �n samadhi, atunci c�nd mintea devine lini�tit�, respira�ia este controlat�. Respira�ia este forma grosier� a min�ii. P�n� �n momentul mor�ii, mintea p�streaz� respira�ia �n corp; c�nd corpul moare, mintea �i ia �i respira�ia odat� cu plecarea ei. Deci exerci�iul de control al respira�iei este doar un sprijin pentru a face mintea s� devin� lini�tit�; acest exerci�iu nu va distruge mintea. �ntocmai precum practica controlului respira�iei, medita�ia f�cut� pe formele lui Dumnezeu, repetarea de mantre, postul alimentar, etc. nu sunt dec�t ajutoare pentru a face mintea lini�tit�. Prin intermediul medita�iei asupra formelor lui Dumnezeu �i prin repetarea de mantre, mintea devine focalizat�. De obicei, mintea hoin�re�te �n permanen��. Dup� cum atunci c�nd unui elefant �i este dat� o fr�nghie pe care s� o apuce cu trompa el va �ncepe s� mearg� dup� noi �in�ndu-se de fr�nghie �i de nimic altceva, tot astfel, c�nd mintea este ocupat� cu un nume sau cu o forma ea se va �apuca� doar de aceasta. C�nd mintea se diversific� sub forma nenum�ratelor g�nduri, fiecare g�nd devine lipsit de for��; c�nd �ns� g�ndurile se dizolv�, mintea devine focalizat� �i puternic�. Pentru o asemenea minte, c�utarea Sinelui prin intermediul �ntreb�rii �Cine sunt eu?� devine u�oar�. Dintre toate regulile restrictive ce ajut� la lini�tirea min�ii, cea �n leg�tur� cu consumarea �n exclusivitate a hranei sattvice �n cantit��i moderate este cea mai important�. Respect�nd aceast� regul�, calitatea sattvic� a min�ii va cre�te �i acest lucru va fi foarte util �n c�utarea Sinelui prin intermediul �ntreb�rii �Cine sunt eu?�. 13. Impresiile reziduale (g�ndurile) despre obiecte apar f�r� sf�r�it, precum valurile unui ocean. C�nd vor fi eliminate toate aceste g�nduri? Pe m�sur� ce medita�ia asupra Sinelui ajunge la nivele din ce �n ce mai �nalte, g�ndurile vor fi treptat distruse. 14. Este posibil ca aceste impresii reziduale ale obiectelor, care provin chiar din alte existen�e, dintr-un timp f�r� �nceput, s� fie dizolvate astfel �nc�t fiin�a s� r�m�n� cufundat� �n puritatea Sinelui? F�r� a-�i mai pune problema dac� �Este posibil sau nu?� trebuie s� te p�strezi cu perseveren�� �ntr-o stare de medita�ie asupra Sinelui. Chiar dac� cineva este un mare p�c�tos, el nu va trebui s� se �ngrijoreze pl�ng�ndu-se �Vai, sunt un p�c�tos, cum a� putea atinge eu eliberarea?�; el va trebui s� renun�e complet la g�ndul �Sunt un p�c�tos� �i s� se d�ruiasc� cu fervoare �n medita�ia asupra Sinelui. Cu siguran��, astfel va reu�i s� ating� Realizarea Ultim�. Nu exist� dou� min�i � una bun� �i una rea. Impresiile reziduale sunt de dou� feluri � pozitive �i negative. C�nd mintea este sub influen�a impresiilor pozitive este numit� bun�, iar c�nd este sub influen�a impresiilor negative este considerat� rea. Nu va trebui s�-i permitem min�ii s� se �ndrepte c�tre obiectele lume�ti �i c�tre lucrurile care �i preocup� pe oamenii ignoran�i. Oric�t de r�u ar fi omul de l�ng� tine, nu trebuie s� �ndrep�i ura asupra lui. Atrac�ia posesiv� �i ura vor trebui s� fie am�ndou� evitate. Tot ceea ce o fiin�� d� celorlal�i, ea d� Sinelui s�u Suprem. Dac� acest adev�r este �n�eles, cine va mai putea s� nu d�ruiasc� totul celorlal�i? C�nd Sinele se dezv�luie, totul se dezv�luie; c�nd mintea devine lini�tit� totul devine lini�tit. Pe m�sur� ce ne purt�m cu mai mult� umilin��, vom putea genera din ce �n ce mai mult bine. Dac� mintea devine t�cut� putem tr�i ferici�i oriunde. 15. C�t timp va trebui practicat� introspec�ia, calea de evolu�ie spiritual� prin �ntrebarea �Cine sunt eu�? At�t timp c�t �n minte se mai p�streaz� impresii ale obiectelor exterioare sau interioare, �ntrebarea �Cine sunt eu?� este necesar�. Pe m�sur� ce g�ndurile r�sar, ele vor fi distruse imediat, chiar �n locul lor de origine, prin intermediul acestei �ntreb�ri. Dac� ne p�str�m �n contemplarea Sinelui ne�ntrerupt p�n� ce Sinele a fost recunoscut, doar atunci putem renun�a la aceast� �ntrebare. At�ta timp c�t mai exist� du�mani �n interiorul fort�re�ei, ei vor continua s� atace fort�rea�a, dar dac� ei sunt distru�i imediat ce apar, fort�rea�a va fi �n totalitate sub st�p�nirea noastr�. 16. Care este natura Sinelui? Ceea ce exist� cu adev�rat este doar Sinele. Lumea �i sufletul individual apar �n acest Sine (precum sideful �n scoica ce va na�te o perl�); lumea �i sufletul individual apar �i dispar �n acela�i timp. Sinele este acolo unde �n mod absolut nu exist� nici un g�nd despre �Eu�. Acesta (Sinele) este numit (T�cere). Sinele �nsu�i este lumea, Sinele �nsu�i este �Eu-l�, Sinele �nsu�i este Dumnezeu; totul este Shiva, totul este Sine. 17. Nu este totul lucrarea lui Dumnezeu? F�r� dorin�� sau efort, soarele r�sare; �i numai �n prezen�a acestuia, pietrele pre�ioase str�lucesc, lotusul �nflore�te �i apa se evapor�; oamenii �i realizeaz� diferitele lor activit��i �i apoi se odihnesc. Precum pilitura de fier se mi�c� �i se ordoneaz� �n prezen�a magnetului, doar �n virtutea prezen�ei lui Dumnezeu, sufletele guvernate de cele trei func�ii cosmice sau de �ncincita activitate divin� �i realizeaz� ac�iunile �i apoi se odihnesc, �n concordan�� cu karma proprie. Dumnezeu nu impune; nici o karma nu �l poate atinge. Este la fel cum ac�iunile lume�ti nu afecteaz� soarele sau precum activitatea celorlalte patru elemente (p�m�nt, ap� foc, aer) nu afecteaz� eterul atotcuprinz�tor. 18. Dintre to�i cei ce se d�ruiesc prin devo�iune lui Dumnezeu cine este cel mai de admirat? Cel care este d�ruit Sinelui care cu adev�rat este Dumnezeu, este cel mai devotat lui Dumnezeu. A te d�rui lui Dumnezeu �nseamn� a r�m�ne mereu cufundat �n Sine f�r� a l�sa s� apar� nici un alt g�nd �n afar� de g�ndul fa�� de Sine. Oric�te probleme i-am l�sa lui Dumnezeu, El le suport� pe toate. Din moment ce puterea Suprem� a lui Dumnezeu face toate lucrurile s� se mi�te, de ce oare noi, f�r� a ne supune Lui, ne preocup�m �n mod constant de g�nduri de genul �ce ar trebui f�cut �i cum �i ce nu ar trebui s� facem �i cum s� nu facem?�. �tim c� un tren car� toate bagajele, a�a c�, dup� ce ne-am urcat �n el, de ce ar mai fi necesar �n continuare s� ne c�r�m pe cap cu efort micul nostru bagaj, �n loc s� �l punem jos �n tren �i s� ne sim�im astfel u�ura�i? 19. Ce este nonata�amentul? A distruge g�ndul �n momentul �n care acesta apare, f�r� ezitare, f�r� a mai l�sa vreun reziduu, chiar �n locul �n care g�ndul �i are originea, aceasta �nseamn� nonata�ament. La fel cum un c�ut�tor de perle �i aga�� la br�u o greutate �i se scufund� p�n� pe fundul m�rii �i de acolo adun� perle, tot astfel fiecare dintre noi trebuie s� fie �nzestrat cu nobila calitate a nonata�amentului pentru a se cufunda astfel �n interiorul s�u de unde s� ob�in� Perla Sinelui. 20. Este posibil pentru Guru s� realizeze prin propria sa voin�� eliberarea unui discipol? Guru nu va face dec�t s� arate calea c�tre eliberare; el nu va aduce prin el �nsu�i un suflet la starea de eliberare. �ntr-adev�r, Dumnezeu �i Guru nu sunt diferi�i. La fel cum prada c�zut� �n ghearele tigrului nu are nici o sc�pare, tot astfel cei care intr� �n sfera privirii pline de gra�ie a unui Guru vor fi elibera�i cu ajutorul Guru-lui �i nu se vor mai r�t�ci; totu�i fiecare va trebui s�-�i urmeze prin propriul s�u efort calea revelat� de Dumnezeu sau Guru �i s� ating� eliberarea. Nimeni nu se poate autocunoa�te dec�t prin proprii s�i ochi ai cunoa�terii �i nu cu ai altora. Cel care este Rama solicit� oare ajutorul unei oglinzi pentru a �ti c� el este Rama? 21. Este necesar pentru cel care caut� eliberarea s� cerceteze natura categoriilor fundamentale ale manifest�rii? La fel precum cel care vrea s� arunce gunoiul nu are nevoie s� �l analizeze �i s� vad� cum este, tot astfel cel care vrea s� cunoasc� Sinele nu are nevoie s� �in� cont de num�rul de tatve sau s� le cerceteze caracteristicile; tot ceea ce trebuie s� fac� este s� elimine �mpreun� toate tatvele care �i ascund Sinele. Lumea trebuie s� fie considerat� iluzorie precum un vis. 22. Exist� vreo diferen�� �ntre starea de veghe �i starea de vis? Stare de veghe dureaz� mai mult timp, iar visul este mai scurt; �n afar� de aceast� diferen�� nu mai exist� o alta. La fel cum starea de veghe pare a fi real� c�nd suntem treji, tot astfel se �nt�mpl� s� ni se par� �ntr-un vis atunci c�nd vis�m. �n vis mintea ia un alt corp. At�t �n starea de veghe c�t �i �n cea de somn g�ndurile, numele �i formele apar simultan. 23. Pentru cei ce caut� eliberarea este util s� citeasc� c�r�i? Toate textele sacre afirm� c� pentru a atinge eliberarea trebuie ca mintea s� devin� lini�tit�; deci concluzia acestor �nv���turi este c� mintea va trebui f�cut� s� devin� lini�tit�; odat� ce acest lucru a fost �n�eles nu mai este nevoie s� citim la nesf�r�it. Pentru a lini�ti mintea nu trebuie dec�t s� c�ut�m �n interiorul nostru ceea ce este Sinele; cum ar putea fi f�cut� aceast� c�utare citind c�r�i? Trebuie s� ne cunoa�tem propriul Sine cu propriul ochi al �n�elepciunii. Sinele este �n interiorul celor cinci �nveli�uri (corpul fizic, corpul eteric, corpul astral, corpul mental �i corpul cauzal), �n timp ce c�r�ile sunt �n afara lor. Deoarece Sinele trebuie c�utat prin eliminarea celor cinci �nveli�uri (corpuri), este inutil s�-l c�ut�m �n c�r�i. Vine un timp c�nd fiecare trebuie s� uite tot ceea ce a �nv��at. 24. Ce este fericirea ? Fericirea este �ns�i natura Sinelui; fericirea �i Sinele nu sunt diferite. Nu exist� fericire �n obiectele lumii. Datorit� ignoran�ei noastre ne imagin�m c� primim fericire de la obiectele exterioare. C�nd mintea se �ndreapt� c�tre exterior noi nu experiment�m dec�t suferin��. �ntr-adev�r, c�nd dorin�ele ei sunt �mplinite, ea se re�ntoarce �n propriului ei loc �i se bucur� de fericirea c� este Sinele. Tot astfel, �n st�rile de somn, samadhi �i le�in (pierderea cuno�tin�ei) �i c�nd obiectul dorit este ob�inut sau obiectul nepl�cut este eliminat, mintea devine orientat� c�tre interior �i se bucur� de pura fericire a Sinelui. Astfel, mintea se mi�c� f�r� odihn� plec�nd de la Sine �i �ntorc�ndu-se c�tre aceasta �n mod repetat. Sub copac, la umbr� este pl�cut, dar sub cerul liber c�ldura este insuportabil�. O persoan� care a c�l�torit prin ar�i�a soarelui simte bucuria r�corii c�nd ajunge la umbr�. Cel care continu� s� mearg� de la umbr� la Soare �i apoi iar la umbr� �i iar la Soare este un ignorant. Un �n�elept st� �n permanen�� la umbr�. �n mod similar, mintea celui care cunoa�te adev�rul ultim nu �l p�r�se�te pe Brahman (Divinitatea). Mintea unui om ignorant din contr� se �ndreapt� c�tre lume, sufer� �i apoi pentru o scurt� perioad� se �ntoarce c�tre Brahman pentru a experimenta fericirea. De fapt ceea ce este considerat� a fi lumea, nu este dec�t g�nd. C�nd lumea dispare, adic� atunci c�nd nu exist� g�nduri, mintea tr�ie�te fericirea; c�nd lumea apare mintea se �ndreapt� c�tre suferin��. 25. Ce este �n�elegerea (viziunea, p�trunderea) �n�elepciunii (Jnana-Drsti)? A r�m�ne lini�tit este ceea ce este numit Jnana-Drsti. A r�m�ne lini�tit �nseamn� a-ï¿ |