�

Toate fiin�ele vii doresc s� fie mereu fericite, s� tr�iasc� f�r� s� sufere. La fiecare fiin�� se poate constata o suprem� iubire de sine, �i numai fericirea este cauza acestei iubiri. Pentru a dob�ndi aceast� fericire absolut� care este natura proprie oric�rei creaturi �i care este experimentat� �n starea de somn profund f�r� vise, c�nd mintea obi�nuit� dispare, trebuie s� ne cunoa�tem Sinele-Esen��. Pentru a ob�ine aceasta, calea cunoa�terii, c�utarea interioar� de forma �Cine sunt eu?� este principalul mijloc.

1. Cine sunt eu?

Nu sunt corpul fizic, care este alc�tuit din cele �apte umori (dhatus).

Nu sunt cele cinci organe de sim� � aspectele mentale ale organelor fizice: urechi, piele, ochi, limb� �i nas care �i au fiecare obiectele lor specifice � esen�ele subtile: sunet, atingere, culoare (form�), gust �i miros, respectiv; nu sunt cele cinci organe de ac�iune � corespondentul subtil, l�untric al organelor fizice: coardele vocale, m�ini, picioare, sex �i anus, care �ndeplinesc func�iile specifice de vorbire, apucare, locomo�ie, procrea�ie-creare a pl�cerii erotice �i excre�ie.

Nu sunt cele cinci sufluri vitale: prana, apana, samana, udana, vyana, care realizeaz� func�iile specifice de inspira�ie (asimilare), excre�ie, digestie, vorbire �i circula�ie a s�ngelui �i a fluidelor vitale.

Nu sunt nici chiar mintea care g�nde�te; �i de asemenea, nici necunoa�terea care este �nzestrat� numai cu impresiile reziduale ale obiectelor �i �n care nu exist� nici obiecte �i nici func�ii.

2. Dac� nu sunt nimic din toate acestea, atunci cine sunt eu?

Dup� negarea �i transcenderea tuturor lucrurilor men�ionate mai �nainte, ca ne fiind eu��nsumi (neti, neti), numai acea Con�tiin�� care r�m�ne singur�, aceasta sunt eu.

3. Care este natura Con�tiin�ei Supreme?

Natura Con�tiin�ei Supreme este pura existen�� � pura con�tiin�� � pura beatitudine (Sat � Chit � Ananda).

4. C�nd va fi ob�inut� Realizarea Sinelui�Esen��?

C�nd lumea vizibil� va fi transcens�, atunci va fi realizat Sinele�Esen��, care este v�z�torul, con�tiin�a martor.

5. Nu poate avea loc revelarea Sinelui chiar dac� lumea vizibil� nu este transcens�, fiind considerat� �n continuare drept real�?

Nu, nu se poate.

6. De ce?

V�z�torul �i obiectul v�zut sunt precum fr�nghia �i �arpele, atunci c�nd �n �ntuneric confund�m �nsp�im�nta�i fr�nghia cu un �arpe veninos. �ntocmai cum cunoa�terea fr�nghiei, care este substratul real al experien�ei, nu survine p�n� c�nd falsa cunoa�tere a �arpelui iluzoriu nu dispare, tot astfel Realizare Sinelui, care este substratul esen�ial al fiin�ei, nu se va produce p�n� c�nd nu este �ndep�rtat� convingerea c� lumea vizibil� este real�.

7. C�nd va fi transcens� lumea (care reprezint� de fapt obiectul v�zut) ?

Atunci c�nd mintea, care este cauza tuturor percep�iilor �i ac�iunilor, devine lini�tit� �i imobil�, lumea este transcens�.

8. Care este natura min�ii?

Ceea ce este numit �minte� este o uimitoare putere ce rezid� �n Sinele Suprem. Aceasta provoac� apari�ia oric�rui g�nd. F�r� g�nduri nu exist� minte. Astfel, g�ndul este natura min�ii. F�r� g�nduri nu exist� nici o entitate independent� numit� �lume�. �n starea de somn profund f�r� vise nu exist� g�nduri �i nu exist� nici lumea exterioar� pentru subiect. �n starea de veghe �i �n starea de vis exist� g�nduri �i de asemenea exist� �i o lume exterioar�. Exact a�a cum p�ianjenul �i �ntinde p�nza, sco��nd-o din el �nsu�i �i �i-o retrage apoi �n el �nsu�i, tot a�a �i mintea proiecteaz� lumea �n afara sa �i o resoarbe apoi din nou �n ea �ns�i. C�nd mintea iese din interiorul Sinelui, se na�te lumea exterioar�. Prin urmare, c�nd lumea exterioar� ne apare ca fiind real�, Sinele Suprem nu mai este v�zut. Iar c�nd Sinele str�luce�te �n con�tiin�a noastr�, lumea exterioar� dispare. C�nd cineva �i pune cu perseveren�� �ntreb�ri despre natura min�ii, mintea ca un reziduu, va sf�r�i prin a p�r�si Sinele.

Ceea ce noi numim Sine este de fapt Atman. Mintea exist� �ntotdeauna doar depinz�nd de ceva grosier; ea nu poate exista singur�. Mintea formeaz� este ceea ce numim corpul subtil sau (jiva).

9. �n ce fel trebuie s� ne punem �ntreb�ri pentru a �n�elege natura min�ii?

Ceea ce apare �n acest corp ca fiind �eu-l� (ego-ul) este mintea. Dac� cineva se �ntreab� unde apare prima dat� �n corp ideea de �Eu� va descoperii c� ea apare �n Inim�. Acesta este locul de origine al min�ii. Chiar �i dac� cineva g�nde�te constant �Eu�, �Eu�, va fi condus c�tre acel loc. Din toate g�ndurile care apar �n minte, g�ndul �Eu-lui� este primul. Numai dup� apari�ia primului pronume personal, cel de-al doilea �i al treilea pronume personal pot s� apar�. F�r� primul pronume personal nu pot exista al doilea �i al treilea.

10. Cum va putea deveni mintea lini�tit�?

Prin �ntrebarea �Cine sunt eu?�, g�ndul �Cine sunt eu?� va distruge toate celelalte g�nduri �i precum b��ul folosit pentru a aprinde un rug de foc, el �nsu�i �n final va fi distrus. Atunci va �nflori Realizarea de Sine.

11. Ce rost are p�strarea �n permanen�� �n minte a g�ndului �Cine sunt eu� ?

C�nd alte g�nduri apar, ele nu trebuie urmate ci trebuie s� ne �ntreb�m �Cui �i apar aceste g�nduri?�. Nu are importan�� c�te g�nduri apar. De fiecare dat� c�nd un g�nd apare trebuie s� ne �ntreb�m cu seriozitate �Cui i-a ap�rut acest g�nd?�. R�spunsul care va veni va fi �Mie�. Apoi dac� se pune �ntrebarea �Cine sunt eu?�, mintea se va �ntoarce la sursa sa, iar g�ndul care a ap�rut se va lini�ti. Printr-o practic� repetat� realizat� �n aceast� manier�, mintea �i va dezvolta capacitatea de a r�m�ne permanent cufundat� �n propria sa surs�. C�nd mintea, care este de natur� subtil� se exteriorizeaz� prin intermediul creierului �i a organelor de sim�, apar numele grosiere �i formele. C�nd ea r�m�ne �n Inim�, numele �i formele dispar. A nu l�sa mintea s� se exteriorizeze �i a o p�stra interiorizat� �n Inim�, este ceea ce se nume�te interiorizare (Antar-Mukha). A l�sa mintea s� mearg� �n afara Inimii este cunoscut ca fiind exteriorizare (Bahir-Mukha). Astfel, c�nd mintea st� �n Inim�, �eu-l� (ego-ul) care este sursa tuturor g�ndurilor va fi eliminat �i Sinele care exist� de-a pururi va str�lucii. Orice ar face un asemenea om, el nu va fi impulsionat de ideea egotic� de �Eu�. Dac� cineva ac�ioneaz� �n acest fel, toate �i vor apare ca fiind de natura lui Shiva.

12. Mai exist� oare �i alte metode pentru a lini�ti mintea?

Alte metode dec�t acest fel de a ne �ntreba nu reprezint� metode adecvate. Dac� prin intermediul altor metode se va �ncerca un control al min�ii, mintea ne va p�rea c� este controlat�, dar va continua s� existe �i mai departe. Prin controlul respira�iei, de asemenea, mintea va deveni lini�tit�. Dar ea va fi lini�tit� doar at�t timp c�t respira�ia r�m�ne controlat�. C�nd respira�ia va fi reluat�, mintea de asemenea va re�ncepe s� se mi�te �i va hoin�ri, �mpins� fiind de impresiile reziduale care se afl� �n ea.

Sursa este aceea�i at�t pentru minte c�t �i pentru respira�ie. �ntr-adev�r, g�ndul este natura real� a min�ii. G�ndul de �Eu� este primul g�nd din minte �i cu el apare ego-ul. Acolo de unde ego-ul �i trage originea, respira�ia de asemenea �i trage originea. Deci c�nd mintea devine lini�tit�, respira�ia este controlat� �i c�nd respira�ia este controlat�, mintea devine lini�tit�. Dar �n starea de somn profund f�r� vise, de�i mintea devine lini�tit�, respira�ia nu se opre�te. Aceasta se �nt�mpl� datorit� voin�ei lui Dumnezeu, pentru a putea fi p�strat corpul fizic �i pentru ca ceilal�i oameni s� nu tr�iasc� cu impresia c� fiin�a a murit. �n starea de veghe �i �n samadhi, atunci c�nd mintea devine lini�tit�, respira�ia este controlat�. Respira�ia este forma grosier� a min�ii. P�n� �n momentul mor�ii, mintea p�streaz� respira�ia �n corp; c�nd corpul moare, mintea �i ia �i respira�ia odat� cu plecarea ei. Deci exerci�iul de control al respira�iei este doar un sprijin pentru a face mintea s� devin� lini�tit�; acest exerci�iu nu va distruge mintea. �ntocmai precum practica controlului respira�iei, medita�ia f�cut� pe formele lui Dumnezeu, repetarea de mantre, postul alimentar, etc. nu sunt dec�t ajutoare pentru a face mintea lini�tit�. Prin intermediul medita�iei asupra formelor lui Dumnezeu �i prin repetarea de mantre, mintea devine focalizat�. De obicei, mintea hoin�re�te �n permanen��. Dup� cum atunci c�nd unui elefant �i este dat� o fr�nghie pe care s� o apuce cu trompa el va �ncepe s� mearg� dup� noi �in�ndu-se de fr�nghie �i de nimic altceva, tot astfel, c�nd mintea este ocupat� cu un nume sau cu o forma ea se va �apuca� doar de aceasta. C�nd mintea se diversific� sub forma nenum�ratelor g�nduri, fiecare g�nd devine lipsit de for��; c�nd �ns� g�ndurile se dizolv�, mintea devine focalizat� �i puternic�. Pentru o asemenea minte, c�utarea Sinelui prin intermediul �ntreb�rii �Cine sunt eu?� devine u�oar�. Dintre toate regulile restrictive ce ajut� la lini�tirea min�ii, cea �n leg�tur� cu consumarea �n exclusivitate a hranei sattvice �n cantit��i moderate este cea mai important�. Respect�nd aceast� regul�, calitatea sattvic� a min�ii va cre�te �i acest lucru va fi foarte util �n c�utarea Sinelui prin intermediul �ntreb�rii �Cine sunt eu?�.

13. Impresiile reziduale (g�ndurile) despre obiecte apar f�r� sf�r�it, precum valurile unui ocean. C�nd vor fi eliminate toate aceste g�nduri?

Pe m�sur� ce medita�ia asupra Sinelui ajunge la nivele din ce �n ce mai �nalte, g�ndurile vor fi treptat distruse.

14. Este posibil ca aceste impresii reziduale ale obiectelor, care provin chiar din alte existen�e, dintr-un timp f�r� �nceput, s� fie dizolvate astfel �nc�t fiin�a s� r�m�n� cufundat� �n puritatea Sinelui?

F�r� a-�i mai pune problema dac� �Este posibil sau nu?� trebuie s� te p�strezi cu perseveren�� �ntr-o stare de medita�ie asupra Sinelui. Chiar dac� cineva este un mare p�c�tos, el nu va trebui s� se �ngrijoreze pl�ng�ndu-se �Vai, sunt un p�c�tos, cum a� putea atinge eu eliberarea?�; el va trebui s� renun�e complet la g�ndul �Sunt un p�c�tos� �i s� se d�ruiasc� cu fervoare �n medita�ia asupra Sinelui. Cu siguran��, astfel va reu�i s� ating� Realizarea Ultim�. Nu exist� dou� min�i � una bun� �i una rea. Impresiile reziduale sunt de dou� feluri � pozitive �i negative. C�nd mintea este sub influen�a impresiilor pozitive este numit� bun�, iar c�nd este sub influen�a impresiilor negative este considerat� rea.

Nu va trebui s�-i permitem min�ii s� se �ndrepte c�tre obiectele lume�ti �i c�tre lucrurile care �i preocup� pe oamenii ignoran�i. Oric�t de r�u ar fi omul de l�ng� tine, nu trebuie s� �ndrep�i ura asupra lui. Atrac�ia posesiv� �i ura vor trebui s� fie am�ndou� evitate. Tot ceea ce o fiin�� d� celorlal�i, ea d� Sinelui s�u Suprem. Dac� acest adev�r este �n�eles, cine va mai putea s� nu d�ruiasc� totul celorlal�i? C�nd Sinele se dezv�luie, totul se dezv�luie; c�nd mintea devine lini�tit� totul devine lini�tit. Pe m�sur� ce ne purt�m cu mai mult� umilin��, vom putea genera din ce �n ce mai mult bine. Dac� mintea devine t�cut� putem tr�i ferici�i oriunde.

15. C�t timp va trebui practicat� introspec�ia, calea de evolu�ie spiritual� prin �ntrebarea �Cine sunt eu�?

At�t timp c�t �n minte se mai p�streaz� impresii ale obiectelor exterioare sau interioare, �ntrebarea �Cine sunt eu?� este necesar�. Pe m�sur� ce g�ndurile r�sar, ele vor fi distruse imediat, chiar �n locul lor de origine, prin intermediul acestei �ntreb�ri. Dac� ne p�str�m �n contemplarea Sinelui ne�ntrerupt p�n� ce Sinele a fost recunoscut, doar atunci putem renun�a la aceast� �ntrebare. At�ta timp c�t mai exist� du�mani �n interiorul fort�re�ei, ei vor continua s� atace fort�rea�a, dar dac� ei sunt distru�i imediat ce apar, fort�rea�a va fi �n totalitate sub st�p�nirea noastr�.

16. Care este natura Sinelui?

Ceea ce exist� cu adev�rat este doar Sinele. Lumea �i sufletul individual apar �n acest Sine (precum sideful �n scoica ce va na�te o perl�); lumea �i sufletul individual apar �i dispar �n acela�i timp. Sinele este acolo unde �n mod absolut nu exist� nici un g�nd despre �Eu�. Acesta (Sinele) este numit (T�cere). Sinele �nsu�i este lumea, Sinele �nsu�i este �Eu-l�, Sinele �nsu�i este Dumnezeu; totul este Shiva, totul este Sine.

17. Nu este totul lucrarea lui Dumnezeu?

F�r� dorin�� sau efort, soarele r�sare; �i numai �n prezen�a acestuia, pietrele pre�ioase str�lucesc, lotusul �nflore�te �i apa se evapor�; oamenii �i realizeaz� diferitele lor activit��i �i apoi se odihnesc. Precum pilitura de fier se mi�c� �i se ordoneaz� �n prezen�a magnetului, doar �n virtutea prezen�ei lui Dumnezeu, sufletele guvernate de cele trei func�ii cosmice sau de �ncincita activitate divin� �i realizeaz� ac�iunile �i apoi se odihnesc, �n concordan�� cu karma proprie. Dumnezeu nu impune; nici o karma nu �l poate atinge. Este la fel cum ac�iunile lume�ti nu afecteaz� soarele sau precum activitatea celorlalte patru elemente (p�m�nt, ap� foc, aer) nu afecteaz� eterul atotcuprinz�tor.

18. Dintre to�i cei ce se d�ruiesc prin devo�iune lui Dumnezeu cine este cel mai de admirat?

Cel care este d�ruit Sinelui care cu adev�rat este Dumnezeu, este cel mai devotat lui Dumnezeu. A te d�rui lui Dumnezeu �nseamn� a r�m�ne mereu cufundat �n Sine f�r� a l�sa s� apar� nici un alt g�nd �n afar� de g�ndul fa�� de Sine. Oric�te probleme i-am l�sa lui Dumnezeu, El le suport� pe toate. Din moment ce puterea Suprem� a lui Dumnezeu face toate lucrurile s� se mi�te, de ce oare noi, f�r� a ne supune Lui, ne preocup�m �n mod constant de g�nduri de genul �ce ar trebui f�cut �i cum �i ce nu ar trebui s� facem �i cum s� nu facem?�. �tim c� un tren car� toate bagajele, a�a c�, dup� ce ne-am urcat �n el, de ce ar mai fi necesar �n continuare s� ne c�r�m pe cap cu efort micul nostru bagaj, �n loc s� �l punem jos �n tren �i s� ne sim�im astfel u�ura�i?

19. Ce este nonata�amentul?

A distruge g�ndul �n momentul �n care acesta apare, f�r� ezitare, f�r� a mai l�sa vreun reziduu, chiar �n locul �n care g�ndul �i are originea, aceasta �nseamn� nonata�ament. La fel cum un c�ut�tor de perle �i aga�� la br�u o greutate �i se scufund� p�n� pe fundul m�rii �i de acolo adun� perle, tot astfel fiecare dintre noi trebuie s� fie �nzestrat cu nobila calitate a nonata�amentului pentru a se cufunda astfel �n interiorul s�u de unde s� ob�in� Perla Sinelui.

20. Este posibil pentru Guru s� realizeze prin propria sa voin�� eliberarea unui discipol?

Guru nu va face dec�t s� arate calea c�tre eliberare; el nu va aduce prin el �nsu�i un suflet la starea de eliberare.

�ntr-adev�r, Dumnezeu �i Guru nu sunt diferi�i. La fel cum prada c�zut� �n ghearele tigrului nu are nici o sc�pare, tot astfel cei care intr� �n sfera privirii pline de gra�ie a unui Guru vor fi elibera�i cu ajutorul Guru-lui �i nu se vor mai r�t�ci; totu�i fiecare va trebui s�-�i urmeze prin propriul s�u efort calea revelat� de Dumnezeu sau Guru �i s� ating� eliberarea. Nimeni nu se poate autocunoa�te dec�t prin proprii s�i ochi ai cunoa�terii �i nu cu ai altora. Cel care este Rama solicit� oare ajutorul unei oglinzi pentru a �ti c� el este Rama?

21. Este necesar pentru cel care caut� eliberarea s� cerceteze natura categoriilor fundamentale ale manifest�rii?

La fel precum cel care vrea s� arunce gunoiul nu are nevoie s� �l analizeze �i s� vad� cum este, tot astfel cel care vrea s� cunoasc� Sinele nu are nevoie s� �in� cont de num�rul de tatve sau s� le cerceteze caracteristicile; tot ceea ce trebuie s� fac� este s� elimine �mpreun� toate tatvele care �i ascund Sinele. Lumea trebuie s� fie considerat� iluzorie precum un vis.

22. Exist� vreo diferen�� �ntre starea de veghe �i starea de vis?

Stare de veghe dureaz� mai mult timp, iar visul este mai scurt; �n afar� de aceast� diferen�� nu mai exist� o alta. La fel cum starea de veghe pare a fi real� c�nd suntem treji, tot astfel se �nt�mpl� s� ni se par� �ntr-un vis atunci c�nd vis�m. �n vis mintea ia un alt corp. At�t �n starea de veghe c�t �i �n cea de somn g�ndurile, numele �i formele apar simultan.

23. Pentru cei ce caut� eliberarea este util s� citeasc� c�r�i?

Toate textele sacre afirm� c� pentru a atinge eliberarea trebuie ca mintea s� devin� lini�tit�; deci concluzia acestor �nv���turi este c� mintea va trebui f�cut� s� devin� lini�tit�; odat� ce acest lucru a fost �n�eles nu mai este nevoie s� citim la nesf�r�it. Pentru a lini�ti mintea nu trebuie dec�t s� c�ut�m �n interiorul nostru ceea ce este Sinele; cum ar putea fi f�cut� aceast� c�utare citind c�r�i? Trebuie s� ne cunoa�tem propriul Sine cu propriul ochi al �n�elepciunii. Sinele este �n interiorul celor cinci �nveli�uri (corpul fizic, corpul eteric, corpul astral, corpul mental �i corpul cauzal), �n timp ce c�r�ile sunt �n afara lor. Deoarece Sinele trebuie c�utat prin eliminarea celor cinci �nveli�uri (corpuri), este inutil s�-l c�ut�m �n c�r�i. Vine un timp c�nd fiecare trebuie s� uite tot ceea ce a �nv��at.

24. Ce este fericirea ?

Fericirea este �ns�i natura Sinelui; fericirea �i Sinele nu sunt diferite. Nu exist� fericire �n obiectele lumii. Datorit� ignoran�ei noastre ne imagin�m c� primim fericire de la obiectele exterioare. C�nd mintea se �ndreapt� c�tre exterior noi nu experiment�m dec�t suferin��. �ntr-adev�r, c�nd dorin�ele ei sunt �mplinite, ea se re�ntoarce �n propriului ei loc �i se bucur� de fericirea c� este Sinele. Tot astfel, �n st�rile de somn, samadhi �i le�in (pierderea cuno�tin�ei) �i c�nd obiectul dorit este ob�inut sau obiectul nepl�cut este eliminat, mintea devine orientat� c�tre interior �i se bucur� de pura fericire a Sinelui. Astfel, mintea se mi�c� f�r� odihn� plec�nd de la Sine �i �ntorc�ndu-se c�tre aceasta �n mod repetat. Sub copac, la umbr� este pl�cut, dar sub cerul liber c�ldura este insuportabil�. O persoan� care a c�l�torit prin ar�i�a soarelui simte bucuria r�corii c�nd ajunge la umbr�. Cel care continu� s� mearg� de la umbr� la Soare �i apoi iar la umbr� �i iar la Soare este un ignorant. Un �n�elept st� �n permanen�� la umbr�. �n mod similar, mintea celui care cunoa�te adev�rul ultim nu �l p�r�se�te pe Brahman (Divinitatea). Mintea unui om ignorant din contr� se �ndreapt� c�tre lume, sufer� �i apoi pentru o scurt� perioad� se �ntoarce c�tre Brahman pentru a experimenta fericirea. De fapt ceea ce este considerat� a fi lumea, nu este dec�t g�nd. C�nd lumea dispare, adic� atunci c�nd nu exist� g�nduri, mintea tr�ie�te fericirea; c�nd lumea apare mintea se �ndreapt� c�tre suferin��.

25. Ce este �n�elegerea (viziunea, p�trunderea) �n�elepciunii (Jnana-Drsti)?

A r�m�ne lini�tit este ceea ce este numit Jnana-Drsti. A r�m�ne lini�tit �nseamn� a-�i stabili ferm mintea �n Sine. Telepatia, cunoa�terea �nt�mpl�rilor din trecut, prezent �i viitor �i clarviziunea nu constituie Jnana-Drsti.

26. Care este rela�ia dintre starea f�r� dorin�e �i �n�elepciune?

Starea f�r� dorin�e este �n�elepciune. Cele dou� nu sunt diferite, sunt unul �i acela�i lucru. Starea f�r� dorin�e �nseamn� a st�p�ni mintea, �mpiedic�nd-o s� se orienteze c�tre obiecte. �n�elepciunea �nseamn� apari�ia a ceea ce nu este obiect. Cu alte cuvinte, a nu c�uta nimic altceva dec�t Sinele �nseamn� deta�are sau stare f�r� dorin�e; �n�elepciunea �nseamn� a nu p�r�si Sinele.

How much is promethazine codeine syrup cost

1. Willingboro
2. Promethazine Lyndhurst
3. rior Lake
4. Promethazine Malad City
5. Promethazine Moraga

Promethazine 25mg $44.64 - $0.74 Per pill
Promethazine 25mg $44.64 - $0.74 Per pill
Promethazine 25mg $62.94 - $0.7 Per pill
Promethazine 25mg $62.94 - $0.7 Per pill